Inteligența artificială vs. drepturile de autor: o luptă acerbă
Într-o mișcare care arată mai mult a eșec decît o strategie bine gândită, guvernul Marii Britanii a prezentat un plan pentru modificarea legislației privind drepturile de autor, cu un accent apăsător pe utilizarea conținutului online de către companiile de inteligență artificială. Nu a surprins pe nimeni faptul că giganți precum OpenAI și Google au respins categoric aceste propuneri, marcând încă o rundă de controverse politice și economice.
Propunerea britanică încearcă să pășească într-un teren mlăștinos, permițând firmelor de IA să exploateze conținut public fără a cere permisiunea deținatorilor drepturilor de autor. Singura scăpare propusă? O metodă dubioasă de „opt-out”, care presupune ca autorii să-și protejeze munca printr-o notificare formală. Cu alte cuvinte, responsabilitatea de a opri exploatarea cade tot pe umerii creatorilor. Sublim, nu?
Giganții tehnologici trasează limite
OpenAI a punctat ferm acest nonsens legislativ, afirmând că astfel de modele de opt-out nu fac decât să aducă „provocări semnificative de implementare”. Mai rău, impunerea unor cerințe stricte de transparență va descuraja companiile să investească pe piața britanică. O ironie amară pentru o țară care vrea să-și așeze coroana de „capitală a IA în Europa”. Soluția lor? O excepție largă privind drepturile de autor, evident în beneficiul propriei lor afaceri, dar cine poate să-i învinovățească? E o junglă acolo.
Google s-a alăturat, argumentând că „antrenarea pe web-ul deschis trebuie să fie gratuită”. Totuși, subliniază cu eleganță capitalistă că cei care aleg să se retragă din această exploatare industrială nu și-ar putea revendica plăți dacă datele lor, totuși, apar în modelele de antrenare. O palmă subtilă pentru creatori, dar o strategie clară pentru Big Tech de a submina poziția Marii Britanii în fruntea reglementărilor tehnologice.
Reacții și controverse din toate direcțiile
Nu doar universul tehnologic a rămas uluit. Protestele au venit atât din partea parlamentarilor, cât și a industriilor creative, aceștia acuzând guvernul de imposibilitatea de a găsi o soluție care să nu pună întreaga povară pe creatorii de conținut. Este clar că această consultare – care a primit peste 11.000 de răspunsuri, potrivit autorităților – nu a dus nicăieri. „Nu se vor face modificări până când nu vom fi absolut siguri că avem un plan practic”, declară, într-un ton ezitant, reprezentanții departamentului pentru Știință, Inovație și Tehnologie. Sincer, cine îi mai crede?
În timp ce ministrii britanici anunță cu entuziasm noi evaluări și soluții tehnice, companii precum OpenAI și Google exprimă îndoieli serioase privind competitivitatea și viitorul Marii Britanii în domeniul IA. La orizont, SUA și alte piețe se pregătesc să țină partea marilor companii tehnologice, avertizând împotriva unor reglementări restrictive. Ce urmează? La acest ritm, probabil o implozie legislativă cu căderi spectaculoase pentru toți cei implicați.
Un viitor incert pentru creatori, tehnologie și reglementări
Astfel, rămâne întrebarea: cine are de câștigat? În mod cert, nu autorii de conținut supuși unei exploatări sistematice. Nici consumatorii, care vor fi martori unei bătălii interminabile între inovare și protecție. Sau poate, chiar asta este cheia. O incertitudine permanentă care ne ține captivi unui sistem ce favorizează monopolurile tehnologice. Poate că revoluția IA mult așteptată nu este altceva decât o farsă juridică elaborată.
Sursa: www.politico.eu/article/openai-google-reject-uks-ai-copyright-plan/
