Parlamentul European și cursa pentru interzicerea gazului rusesc în 2026
Într-o mișcare ce reflectă o încercare disperată de a rupe dependența cronică de energia rusească, Parlamentul European dezbate accelerarea interzicerii importurilor de gaz rusesc până în 2026. Această propunere scandalizează vocea blindată a status quo-ului energetic european, dar vine pe fondul nevoii urgente de a rupe ultimele fire care mai leagă Europa de Moscova. Ville Niinistö, europarlamentarul ecologist responsabil de negocierea proiectului în legislativ, aduce argumente aspre: termenul actual de 2027 nu mai este suficient. „Trebuie să ne uităm dacă aceste termene pot fi devansate”, declară el, punând reflectorul pe ineficiența și ezitările instituțiilor europene.
Obsesia pentru gazul rusesc – de ce Europa ezită
Uniunea Europeană, deși a eliminat două treimi din gazul provenit din conductele rusești, continuă să paraziteze importurile la scară largă de gaz natural lichefiat (GNL). Vorbim de o economie care încă păstrează învelișul ipocriziei, refuzând să taie complet cordonul ombilical energetic cu Rusia. Situația nu este doar o pată rușinoasă pe harta politicilor verzi, dar și o vulnerabilitate strategică. Obiecțiile țărilor ca Ungaria și Slovacia, profund dependente de această toxică relație comercială, blochează progresul european în timp ce amenințările economice și geopolitice planează. Alternativa? Procese, scandaluri și poate o soluție care să includă bani, desigur, pentru a cumpăra loialitatea statelor reticente.
Inerția birocratică – ce nu merge în planurile UE?
Proiectul Comisiei Europene, care prevede încheierea importurilor până în 2027, are în vedere un plan de tranziție lent, în ton cu obișnuitul tembelism birocratic. Niinistö contestă vehement acest ritm, cerând excluderea explicită a petrolului rusesc din ecuație și denunțând lipsa unei baze legale solide care să asigure fermitatea măsurilor. Ce face UE, în schimb? Nu include stimulente financiare pentru statele dependente de Rusia, ignorând astfel realitatea economică a acestor țări. Tocmai această indiferență păstrată în limbajul propunerii riscă să devină o bombă cu ceas pentru blocul comunitar. Ce urmează? O torpilă politică din partea statelor afectate sau o justiție întârziată?
De ce ne imaginăm că mâine va fi mai bine?
În trei ani de la invazia asupra Ucrainei, Europa a rămas prinsă într-un ciclu vicios al dependenței energetice. Aceasta este o sărăcire morală și strategică, cu un grad ridicat de disonanță între discursul politic și realitate. În absența unor măsuri decisiv accelerate, visul unui continent dezlegat de politicile energetice manipulative ale Rusiei devine un basm îndepărtat. Așadar, Parlamentul European are în față nu doar o problemă legislativă, ci o luptă pentru supraviețuirea coerentă a propriilor principii declarative. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va transforma birocrația într-o forță reală de schimbare sau va rămâne o promisiune moartă într-un sertar plin de iluzii eșuate.
Sursa: www.politico.eu/article/european-parliament-to-explore-moving-russian-gas-ban-up-to-2026/
