Un oraș german prins între haos și petrolul rusesc
Schwedt, un mic oraș din Germania, își vede viitorul prins într-o buclă groaznică de incertitudine economică. Dependența sufocantă de rafinăria PCK, parțial deținută de ruși, pune comunitatea pe marginea prăpastiei. Pentru unii, soluția este simplă: „Un strop de petrol rusesc ar putea salva totul.” Dar oare la ce cost?
De șase decenii, această rafinărie a fost inima orașului. Aproape o cincime din locuitorii săi își câștigă pâinea datorită acestei facilități. Într-un birou modest, cu vedere spre blocurile gri construite în era Sovietică, primărița Annekathrin Hoppe explică disperarea: „Rafinăria este motivul existenței acestui oraș.” Și totuși, acest simbol al supraviețuirii locale riscă să devină o relicvă inutilă.
De la „Prietene” la criză: efectele sancțiunilor asupra Schwedt
În 2022, conducta Druzhba (cuvânt care ironic înseamnă „prietenie”) a fost închisă. Petroul rusesc, pulsul vechi al Schwedt-ului, s-a oprit din cauza sancțiunilor impuse Moscovei după invazia Ucrainei. Rafinăria, una dintre cele mai mari din regiune, a fost aruncată în haos, funcționând acum doar la 80% din capacitate. Sursele alternative sunt nesigure și insuficiente. Un viitor întunecat se profilează pentru muncitorii care se tem că locurile de muncă vor dispărea precum fumul fabricii.
Presiuni politice și obstacole legale
Berlinul a preluat temporar administrarea acțiunilor majore deținute de Rosneft, gigantul energetic al Kremlinului. Totuși, acest lucru n-a rezolvat corect problema structurală. Consiliul local al rafinăriei avertizează: până la 1.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute în următorii doi ani. Chiar și cu un acord prelungit pentru menținerea angajaților, costurile uriașe și lipsa de investiții într-un viitor sustenabil presează orașul.
Annekathrin Hoppe, deși susține că ar prefera alternative curate, admite indirect că petrolul rusesc este o tentantă portiță de scăpare. Dar, cu o legislație blocată și cu reticențe politice, revenirea la importuri rusești este departe de a fi realizabilă pe termen scurt.
Vocea Europei se frânge sub presiunea economică
Europa oficială zbiară lozinci despre independența de energia moscovită, dar realitatea este alta: industria se subțiază, iar sărăcia crește. Mulți lideri europeni încep să șovăie, cerând reluarea unor legături energetice cu Rusia. Italia, Austria, sau Bulgaria încep să dezbată soluții controversate precum reactivarea gazoductelor. Diviziunea politică din Uniunea Europeană devine tot mai evidentă, iar decalajul dintre discursurile publice și realitate se adâncește alarmant.
Germania, cu economia ei din ce în ce mai fragilă, se află în epicentrul dilemei. Chiar și unii politicieni din partidele de guvernământ încep să accepte ideea că energia rusească ar putea fi „răul necesar” pentru a stabiliza țara.
Țarul Trump intră în joc
Pentru mulți, revenirea lui Donald Trump la președinția americană este atât o șansă, cât și o amenințare. Promisiunea sa grandomană de a încheia războiul din Ucraina în 24 de ore a oferit oxigen unui cor de susținători europeni ai reluării relațiilor comerciale cu Rusia. Trump a deschis deja ușa investitorilor americani către proiecte energetice în estul Europei, iar mișcarea creează deja tensiuni între Bruxelles și Washington.
Pe măsură ce SUA cochetează cu ideea de a deveni un broker energetic al unui posibil acord Rusia-Europa, balanța puterii globale se înclină, iar locuri precum rafinăria din Schwedt ar putea deveni monede de schimb geopolitice.
Speranță incertă și viitor în suspensie
Locuitorii din Schwedt privesc neputincioși cum orașul lor, sufocat între interese geopolitice și calcule economice, riscă să dispară. Indiferent de rezultat, lecția amară rămâne clară: dependența de orice superputere vine cu un preț care, uneori, este imposibil de plătit.
Sursa: www.politico.eu/article/schwedt-germany-russia-oil-europe-war-ukraine/
